România: Banca Mondială lansează noua Strategie de Parteneriat cu România

Persoane de contact:
În Bucureşti: Iolanda Stăniloiu, (+40) 742 099 912
istaniloiu@worldbank.org
La Washington: Michael Jones (202) 473-2588
Mjones2@worldbank.org 

WASHINGTON, 16 iulie 2009 – Consiliul Directorilor din cadrul Băncii Mondiale au discutat astăzi noua Strategie de Parteneriat cu România (Country Partnership Startegy - CPS), care stabileşte condiţiile şi cadrul ce vor sta la baza programului Băncii Mondiale în România în perioada 2009-2013. Având în vedere presiunea uriaşă exercitată de criza financiară globală asupra economiei şi societăţii din România, această strategie stabileşte modalităţile prin care Banca Mondială va sprijini eforturile pe care România le va face pentru a-şi restabili sursele de creştere durabilă şi echitabilă, astfel încât să iasă din criză pe poziţii mai puternice, reducând în acelaşi timp impactul imediat pe care criza îl are asupra celor săraci. 

În primii ani de aplicare a Strategiei de Parteneriat cu România, programul Băncii se va concentra pe Activităţi de Consultanţă şi Analiză („Analytical and Advisory Activities - AAA”), precum şi pe o serie programatică de Împrumuturi dedicate Politicilor de Dezvoltare („Development Policy Loans - DPL”), prin care se va încerca sprijinirea obiectivelor guvernului de obţinerea a unei mai bune convergenţe spre UE. Pe scurt, Strategia de Parteneriat cu România va pune accentul pe reformarea sectorului public, va încuraja creşterea şi competitivitatea şi va promova incluziunea socială.

“Noua Strategie de Parteneriat cu România - care constituie rezultatul unor consultări cu guvernul, la nivel naţional, precum şi cu diverşi alţi parteneri de dezvoltare – implică o abordare bifocală de sprijinire a eforturilor pe care le întreprinde guvernul ca să gestioneze criza pe termen scurt, restabilindu-se sursele necesare pentru o creştere durabilă şi cuprinzătoare, care să fie consecventă cu priorităţile pe termen scurt de convergenţă către UE,” a declarat dl. Benoit Blarel, Directorul Băncii Mondiale în România. “În momente de incertitudine, cum este şi această criză financiară globală, creşterea generală necesită o mai bună protecţie socială pentru cei mai săraci dintre săraci, astfel încât ei să fie ajutaţi să facă faţă şocurilor economice.”

Reforma sectorului public din România are drept scop reducerea vulnerabilităţilor fiscale, modernizarea şi îmbunătăţirea performanţelor administraţiei publice în furnizarea serviciilor publice-cheie, valorificarea eficientă a resurselor publice şi satisfacerea nevoilor populaţiei din România, în special ale categoriilor sărace şi vulnerabile. Mai mult decât atât, pentru susţinerea creşterii şi competitivităţii, Strategia de Parteneriat cu România va contribui rapid şi la stabilirea unor măsuri de gestionare a crizei în sectorul financiar. Astfel, Banca va putea oferi sprijin pentru reluarea procesului de creştere, prin îmbunătăţirea mediului de afaceri, prin creşterea gradului de calificare a forţei de muncă, prin îmbunătăţirea reţelelor de infrastructură, şi prin eficientizarea agriculturii. În sfârşit, strategia are şi obiectivul de a-i proteja pe cei săraci împotriva efectelor adverse ale crizei şi de a promova incluziunea sociale şi dezvoltarea regională.

Guvernul României a adoptat rapid măsuri fiscale, de natură să reducă impactul crizei, să mobilizeze un pachet financiar internaţional susţinut în principal de FMI, UE şi Banca Mondială, precum şi să reia aplicarea agendei reformei structurale. Grupul Băncii Mondiale intenţionează să completeze şi să sprijine acest program, ajutând guvernul să implementeze reformele structurale, astfel încât să se reducă impactul crizei prin reducerea gradului de vulnerabilitate socială şi economică, precum şi prin instituirea unei baze necesare pentru creşterea economică sustenabilă.

Strategia de Parteneriat cu România recunoaşte rolul principal al UE ca partener principal al României, precum şi poziţia de frunte pe care o are FMI în procesul de asamblare a pachetului de sprijin pentru criză. În acelaşi timp, Strategia de Parteneriat cu România se întemeiază şi pe valoarea adăugată semnificativă pe care o poate aduce Banca Mondială agendei de politici a României, în special prin elaborarea şi punerea în aplicare a reformelor structurale. Banca se va concentra pe domenii care nu fac obiectul cooperării cu UE sau care sunt insuficient abordate astfel (cum ar fi sănătatea, învăţământul, protecţia socială, pensiile, administraţia publică); Banca poate ajuta de asemenea guvernul să evalueze şi să realizeze procesul de implementare a planurilor necesare îndeplinirii acquis-ului; poate sprijini de asemenea aplicarea unor soluţii integrate trans-sectoriale; şi poate oferi şi o perspectivă globală prin prisma experienţei avute în domeniul reformelor.

IFC va colabora cu celelalte instituţii financiare internaţionale, sprijinind recapitalizarea băncilor importante şi oferind suport pentru activităţile de comerţ internaţional ale instituţiilor financiare din România. Totodată, IFC va colabora îndeaproape cu clienţii săi pentru a-i ajuta să depăşească provocările actuale şi va sprijini acele sectoare şi activităţi mai puţin avantajate cum ar fi schimbările climatice, sănătatea, agribusiness, întreprinderile mici şi mijlocii şi zonele de frontieră ale ţării. Aceste eforturi vor contribui la accelerarea revenirii economice şi la stimularea creării de locuri de muncă, reducând totodată impactul crizei financiare.

Banca a jucat un rol esenţial în sprijinirea procesului de tranziţie a României şi până la aderarea acestei ţări la Uniunea Europeană, prin contribuţii atât financiare, cât şi intelectuale, şi a eforturile de reformă ale acestei ţări. În perioada 1991-2008, Banca Mondială a finanţat un număr de 54 proiecte în România, însumând un angajament de aproximativ 5,5 miliarde USD. Portofoliul Băncii Mondiale finanţat pentru România la ora actuală implică 15 proiecte active, precum şi diverse activităţi analitice şi de consultanţă, care nu implică împrumuturi, şi care sunt şi ele în desfăşurare. În plus, se are în vedere şi o serie de Împrumuturi dedicate Politicilor de Dezvoltare, în sumă totală de 1 miliard de Euro, pe 24 de luni, care face parte din sprijinul financiar multilateral condus de FMI şi aprobat cu România.

În ultimii cinci ani, gradul de sărăcie a fost redus ca urmare a unei creşteri puternice, a incluziunii sociale care s-a îmbunătăţit şi ea datorită unor servicii mai bune dedicate grupurilor vulnerabile, iar decalajele regionale au început şi ele să se estompeze în marea majoritate a regiunilor României, pe perioada aplicării Strategiei de Parteneriat cu România. Pentru a reduce aceste decalaje la nivel de cunoaştere, care se manifestă între regiunile centrale şi cele rămase în urmă, un proiect finanţat de Bancă şi dedicat economiei bazate de cunoaştere a oferit unui număr de aproximativ 1,8 milioane persoane (44% dintre cele comunităţile cel mai dezavantajate din punctul de vedere al cunoaşterii) acces la tehnologie informatică şi comunicare, prin înfiinţarea a 255 de reţele electronice în diverse comunităţi locale. Acest proiect a fost susţinut şi de administraţiile publice locale şi a primit recent Medalia anului 2008 pentru e-incluziune, acordată de Comisia Europeană.

România a făcut paşi mari pe calea reformei sectorului financiar, precum şi în ceea ce priveşte reforma şi restructurarea sectorului energetic, şi îmbunătăţirea mediului de afaceri. Banca a jucat un rol esenţial în dezvoltarea sectorului energetic din România, ajutând România să devină lider regional în Europa de Sud-est, în ceea ce priveşte reforma şi restructurarea din sectorul energetic. Foaia de Parcurs pentru sectorul energetic pe care guvernul a elaborat-o în anul 2003 cu sprijinul Băncii Mondiale, a fost anexată la capitolul „energie” al acquis-ului european. De asemenea, a fost instituit un cadru de reglementare satisfăcător, problemele legate de încasarea facturilor au fost şi ele abordate, permiţând României să privatizeze integral anumite societăţi de distribuţie a electricităţii şi gazelor. Pieţe ale electricităţii, totalizând aproximativ 9,5 milioane de consumatori au fost liberalizate, iar gospodăriile şi societăţile comerciale pot acum să-şi exercite dreptul de a-şi alege orice furnizor de energie. 

-