O apă mai bună pentru o sănătate mai bună

Proiectul pilot de alimentare cu apă şi canalizare

„Nici nu ne închipuim că putea fi altfel, acum un an nici că visam la o asigurare cu apă douăzeci de ore pe zi”, spun locuitorii oraşului Cahul de la sudul Moldovei în care au fost reabilitate două staţii de pompare a apei, graţie sprijinului acordat de Banca Mondială pentru Proiectul de alimentare cu apă şi canalizare. Situat într-o zonă în care deficitul de apă se resimte foarte acut, până nu demult acest centru raional cu o populaţie de 42 mii de persoane, avea apă doar 6-8 ore pe zi.

„Astăzi durata aprovizionării cu apă a ajuns până la 19 ore pe zi, economiile de energie electrică la staţiile de treapta a patra sunt de până la 70%, iar la staţiile de treapta a treia – 25%”, spune Vasile Zagaevschi, şeful întreprinderii municipale „Apă Canal Cahul”. Lucrările au început recent,  însă locuitorii au certitudinea că în scurt timp calitatea apei se va îmbunătăţi, că ea nu va mai fi poluată cu nutrienţi, că vor avea o sursă sigură de aprovizionare cu apă. Circa 20 kilometri de reţea, care au o vechime de 50-55 ani, fiind uzate moral şi fizic, vor fi înlocuite cu ţevi din masă plastică. S-au schimbat multe şi în colectarea plăţilor pentru consumul de apă. Remunerarea operatorilor locali a fost pusă în funcţie de nivelul plăţilor, ca urmare s-a ajuns la un nivel de colectări de până la 105 la sută, ceea ce ar însemna recuperarea datoriilor istorice.

În acelaşi timp, cu sprijinul Băncii Mondiale, în oraşul Ştefan-Vodă s-a început reparaţia capitală a 11 fântâni arteziene şi reabilitarea a 20 de kilometri de apeduct. „Proiectul este în plină derulare, îl vom realiza pe parcursul a unui an şi sperăm ca la finalizarea lui să asigurăm 99 la sută din populaţie cu apă de o calitate înaltă. Ar fi un pas mare înainte faţă de situaţia de astăzi când sistemul centralizat de alimentare cu apă cuprinde 40-45 la sută din populaţie”, spune Nicolae Dănilă, managerul-şef al Î.M. „Direcţia de producţie „Apa Canal Ştefan-Vodă” din acest mic orăşel din centrul Moldovei. „Vom avea surse îmbunătăţite de apă şi respectiv se va îmbunătăţi sănătatea oamenilor”, spune Nicolae Dănilă. În plus, se vor reduce pierderile, care în prezent se ridică la 68 la sută.

Iar copii de la grădiniţă şi elevii de la şcoala medie din satul Corjova, raionul Criuleni, care nu are reţea centralizată de alimentare cu apă, dar a început realizarea unui proiect cu sprijinul Băncii Mondiale, s-au încadrat într-un concurs de desene pe tema apei. „Apa – izvorul vieţii”, acesta este genericul unuia dintre desene. Copii au „desenat” viitorul, pe care deocamdată îl văd doar în visuri, dar sunt siguri că va deveni realitate.

Pe parcursul ultimului deceniu în Republica Moldova s-a produs o degradare a sectorului de alimentare cu apă şi canalizare. O mare parte din cele 1038 sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, construite în anii 1970-1990, din cauza exploatării îndelungate necesită a fi înlocuite sau modernizate. Pierderile de apă potabilă constituie, în medie, 30% (în unele localităţi – până la 70%). Randamentul pompelor de apă este de 40-50%, determinând o depăşire a consumului de energie cu 15-20%. Mai mult de 50 la sută din populaţia ţării consumă apă potabilă ce nu corespunde normelor sanitare, ca urmare a epuizării şi degradării calităţii resurselor acvatice, lipsei sau stării nesatisfăcătoare a sistemelor şi tehnologiilor uzate de tratare a apei. Doar 17% din populaţie rurală dispune de sisteme centralizate de aprovizionare cu apă. 67% din apeductele localităţilor rurale nu corespund cerinţelor igienice şi sunt într-o stare nesatisfăcătoare. Regiile „Apă-canal” nu au reuşit să-şi recupereze cheltuielile, ca urmare s-au acumulat datorii de milioane de lei la plata facturilor. Costurile mari de energie la producerea şi livrarea apei şi evacuarea apelor reziduale, deopotrivă cu disciplina financiară scăzută a consumatorilor, exercită presiuni financiare considerabile asupra regiilor „Apă-Canal”. Acestea din urmă sunt impuse sa-şi canalizeze aproape toate acumulările financiare la plata pentru energia electrică consumată, fără a mai putea sa întreţină şi să dezvolte în modul corespunzător sistemele lor.

În anul 2003, Republica Moldova a solicitat Băncii Mondiale un credit pentru implementarea unui proiect pilot, care are drept scop sporirea bunăstării populaţiei în unele dintre cele mai sărace localităţi rurale, oraşe şi orăşele de dimensiuni medii, prin îmbunătăţirea calităţii, eficienţei şi fiabilităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. Banii vor fi investiţi în reabilitarea sistemelor de distribuţie a apei în oraşele Cahul, Orhei, Soroca şi Ştefan Vodă; activităţi de instruire a personalului tehnic şi financiar al regiilor Apă-Canal şi efectuării unor testări; asistenţă tehnică pentru Apă-canal.

După o scurtă incertitudine, lucrurile se mişcă rapid. „Suntem la jumătate de implementare a proiectului şi am realizat practic tot ce ne-am pus ca scop până în prezent”, spune Aurelia Samson, directorul Unităţii de implementare a proiectului.

Au fost efectuate procurări pentru a consolida situaţia tehnică şi financiară a întreprinderilor, echipamente de menţinere a sistemelor de asigurare cu apă şi canalizare, materialele necesare pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă. În scurt timp vor demara lucrările de reabilitare a reţelelor în cele patru oraşe. Lucrările vor dura un an de zile, astfel, ca în iunie 2007, când se va încheia proiectul, locuitorii oraşelor Cahul, Orhei, Soroca şi Ştefan Vodă să fie asiguraţi cu surse îmbunătăţite de apă, iar regiile „Apă-canal” din aceste localităţi să funcţioneze cu un înalt randament tehnic şi financiar.

Una din cele mai importante activităţi din cadrul proiectului a fost consolidarea instituţională şi financiară a acestor regii de alimentare cu apă şi canalizare. A fost procurat echipament electronic şi programe financiare pentru evidenţa contabilă, care nu se mai face manual, dar automatizat. La fiecare întreprindere a fost înfiinţat serviciul relaţii cu clienţii unde s-a elaborat o bază de date a consumatorilor cu imprimarea facturilor de plată. În consecinţă, se îmbunătăţeşte managementul acestor întreprinderi, a devenit mai uşor lucrul serviciului tehnic şi financiar, iar rapoartele reflectă o informaţia mai amplă şi elocventă.

Personalul financiar a fost instruit în standardele internaţionale de contabilitate, deoarece întreprinderile de apă şi canalizare implicate în proiect sunt anual supuse auditului independent internaţional. De asemenea, au fost instruiţi şi sudorii de la întreprinderi care au obţinut certificate pentru sudarea ţevilor de polietilenă.

„Tot ce facem este îndreptat spre îmbunătăţirea managementului întreprinderilor şi a fiabilităţii serviciilor de alimentare cu apă, ceea ce înseamnă că oamenii vor beneficia de servicii durabile şi de o calitate mai bună”, spune Aurelia Samson, directorul Unităţii de implementare a proiectului. „Se vor îmbunătăţi nu numai condiţiile de viaţă ale oamenilor, dar şi sănătatea”. O altă ţintă este diminuarea scurgerilor de apă în reţea, care sunt mult peste norme, reabilitarea reţelelor, reducerea costurilor, astfel ca, în fine, companiile să devină viabile şi să supravieţuiască fără majorări substanţiale de tarife, în baza eficientizării managementului financiar şi operaţional, cât şi a altor măsuri aferente.

Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, adoptată de Republica Moldova, are ca obiective majorarea numărului populaţiei care are acces la surse îmbunătăţite de apă de la 40 la sută în anul 2001 până la 70 la sută în 2007. Este un obiectiv de care Republica Moldova se va apropia şi graţie implementării Proiectului Pilot de Alimentare cu Apă şi Canalizare, sprijinit de Banca Mondială.