| PRIORITĂŢILE BĂNCII MONDIALE S-AU SCHIMBAT DRASTIC În 1980, investiţiile din sectorul energetic constituiau 21 la sută din împrumuturile acordate de Bancă. Azi, această cifră este mai apropiată de 7 la sută. Prin contrast, asistenţa directă pentru sănătate, nutriţie, învăţământ, pensii şi alte servicii sociale a crescut de la 5 la sută în 1980 la 22 la sută astăzi. Banca, proprietate a 184 de ţări, se ocupă de dezvoltare într-un mod diferit şi abordează probleme mai noi, cum ar fi sexele, dezvoltarea susţinută de comunităţi şi populaţii indigene, ca şi efortul de a furniza săracilor infrastructura vitală. 1. Banca Mondială este cel mai mare organism extern din lume de finanţare a învăţământului
De când a început să finanţeze învăţământul, în 1963, Banca Mondială a furnizat în jur de 31 miliarde dolari SUA sub formă de împrumuturi şi credite, iar în prezent finanţează 158 de proiecte de învăţământ în 83 de ţări. Banca lucrează îndeaproape cu guvernele naţionale, cu agenţiile ONU, cu donatori, organizaţii non-guvernamentale şi cu alţi parteneri pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a atinge obiectivele Învăţământului pentru Toţi. Aceste obiective constau în garantarea pentru toţi copiii – mai ales pentru fetele şi copiii dezavantajaţi – a înmatriculării şi a posibilităţii de a absolvi învăţământul elementar până în 2015. Un exemplu concludent al împrumuturilor acordate de Bancă pentru învăţământ este Programul de Învăţământ Elementar în Districtele Indiei, care are în vedere în mod special fetele, în districtele unde rata analfabetismului în rândul populaţiei feminine este sub media naţională. Finanţarea Băncii pentru acest program se ridică acum la 1,3 miliarde dolari şi a servit unui număr de peste 60 milioane de elevi în 271 de districte cu nivel scăzut de alfabetizare în 18 dintre cele 29 de state din India. În Brazilia, El Salvador şi Trinidad şi Tobago, proiectele Băncii susţin rolul comunităţilor locale în îmbunătăţirea calităţii învăţământului prin aceea că le dau posibilitatea de a evalua performanţele şcolilor locale ca şi pe acelea ale profesorilor. 2. Banca Mondială este cel mai mare organism extern din lume de finanţare a luptei împotriva HIV/SIDA În fiecare zi, încă 14.000 de oameni se infectează cu virusul HIV; jumătate dintre ei având între 15 şi 24 de ani. HIV/SIDA anulează rapid multe dintre realizările sociale şi economice obţinute de ţările în curs de dezvoltare în ultimii 50 de ani. În calitate de co-sponsor al UNAIDS – care coordonează reacţia împotriva epidemiei la nivel global – Banca Mondială a acordat o sumă de peste 1,7 miliarde dolari SUA pentru combaterea răspândirii în lume a HIV/SIDA. Banca s-a angajat ferm ca orice ţară care are o strategie eficace împotriva HIV/SIDA să primească fonduri şi, în parteneriat cu guvernele africane, a lansat Programul Multinaţional HIV/SIDA (MAP) care pune la dispoziţia organizaţiilor din societatea civilă şi a comunităţilor resurse importante. Mulţi au elaborat abordări foarte novatoare ale HIV/SIDA, din care alţii învaţă acum şi pe care le adaptează condiţiilor locale. În 2002, MAP a pus la dispoziţie 1 miliard dolari SUA pentru a ajuta ţările din Africa să-şi extindă programele de prevenire, ca şi programele de îngrijire şi tratament la nivel naţional. Banca a aprobat şi 155 milioane dolari SUA pentru lupta împotriva HIV/SIDA în Caraibe şi continuă să susţină programele HIV/SIDA în alte regiuni. 3. Banca Mondială se află printre cele mai mari organisme externe din lume de finanţare a programelor de sănătate În centrul reducerii sărăciei şi al promovării creşterii economice se află oferirea de programe de bază legate de sănătate şi de nutriţie pentru populaţia săracă. Deşi s-au realizat progrese importante în multe ţări pe parcursul ultimelor decenii, persistă încă probleme majore. Din cei 11 milioane de copii care mor anual în ţările în curs de dezvoltare, în jur de 70 la sută mor ca urmare a bolilor transmisibile (cum ar fi pneumonia, diareea, malaria, rujeola şi HIV/SIDA) şi a malnutriţiei. Banca Mondială acordă în medie 1 miliard dolari SUA pe an sub formă de împrumuturi noi pentru sănătate, nutriţie şi proiecte destinate populaţiei din lumea aflată în curs de dezvoltare. Fondurile Băncii ajută la combaterea malariei în 46 de ţări şi a tuberculozei în 30. În China, Banca a contribuit la furnizarea sării iodate pentru peste 90 la sută din gospodării, ceea ce înseamnă un număr semnificativ mai mic de cazuri de avorturi şi de copii născuţi morţi, malformaţii şi arieraţii mintale cauzate de deficienţa de iod. Banca le ajută, de asemenea, pe mamele din Senegal să împiedice şi să trateze malnutriţia la copii şi susţine prevenirea şi tratarea integrată a bolilor de copii în Brazilia. 4. Banca Mondială susţine puternic acordarea de ajutor pentru reducerea datoriei În 1996, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au lansat Iniţiativa Ţările Sărace cu Datorii Mari (HIPC) – prima abordare cuprinzătoare a reducerii datoriei externe a ţărilor celor mai sărace, cu datoriile cele mai mari. Azi, 26 de ţări primesc ajutor pentru datorii, preconizat să ajungă la 40 miliarde dolari SUA în decursul timpului. Împreună cu alte forme de ajutor pentru datorii, Iniţiativa HIPC va reduce cu două treimi datoria externă în aceste ţări, scăzând nivelul lor de datorii cu mult sub nivelul mediu la care se află ţările în curs de dezvoltare în general. Ca parte integrantă a iniţiativei, aceste ţări îşi reorientează priorităţile bugetare înspre sectoare cheie ale dezvoltării sociale şi umane. Ruanda, de exemplu, şi-a propus drept obiectiv să mărească înmatricularea în învăţământul primar şi să angajeze profesori. Honduras şi-a pus în plan să asigure îngrijire medicală de bază şi îngrijire medicală pentru mamă şi copil pentru cel puţin 100.000 de beneficiari din comunităţi sărace. În Camerun, resursele sunt folosite pentru a intensifica lupta împotriva HIV/SIDA folosind ca mijloace, printre altele, extinderea procesului de educare în ceea ce priveşte folosirea prezervativelor de către populaţia cu grad înalt de risc.
5. Banca Mondială este unul dintre cele mai mari organisme internaţionale de finanţare a proiectelor de biodiversitate Din 1988, Banca a devenit unul dintre cele mai mari organisme internaţionale de finanţare a proiectelor de biodiversitate socială. Cu toate că pierderea biodiversităţii este o preocupare globală, cele mai mari costuri sunt resimţite de populaţia rurală din ţările în curs de dezvoltare, care este cea mai dependentă de mediu pentru hrană, adăpost, medicamente, venit, locuri de muncă şi identitate culturală. Din acest motiv, Banca s-a alăturat organizaţiilor Conservation International (Conservarea Internaţională), Global Environment Facility (Fondul pentru Mediul Mondial), Fundaţiei MacArthur şi guvernului japonez pentru a lansa un fond care va contribui la mai buna protecţie a punctelor nevralgice ale biodiversităţii din ţările în curs de dezvoltare. Şaizeci la sută din totalul diversităţii de specii terestre se află în aceste regiuni puternic ameninţate, care acoperă doar 1,4 la sută din suprafaţa totală a planetei. Preocuparea faţă de mediu face parte intrinsecă din misiunea Băncii de reducere a sărăciei. Pe lângă evaluări ale mediului înconjurător şi politici de protecţie, o nouă strategie asupra mediului înconjurător se concentrează asupra schimbărilor de climat, asupra pădurilor, a resurselor de apă şi a biodiversităţii. În prezent, portofoliul de proiecte al Băncii, cu obiective bine definite privitoare la mediul înconjurător, se ridică la 14 miliarde de dolari SUA. 6. Banca Mondială lucrează în parteneriat mai mult ca oricând Pe parcursul ultimilor şase ani, Banca Mondială s-a alăturat unui grup larg de parteneri în lupta la nivel global împotriva sărăciei: de exemplu, cu World Wildlife Fund (Fondul Mondial pentru Fauna şi Flora Sălbatică) pentru protejarea pădurilor şi cu sectoarele public şi privat pentru a lansa Prototype Carbon Fund (Fondul Prototip pentru Carbon) pentru a contribui la reducerea efectelor încălzirii globale. Banca are, de asemenea, un parteneriat cu Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi cu Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite (UNPD) pentru a susţine renumitul Grup Consultativ pentru Cercetare Internaţională în Agricultură – care canalizează descoperiri ştiinţifice de ultimă oră pentru a reduce foametea şi sărăcia, pentru a îmbunătăţi nutriţia umană şi sănătatea şi pentru a proteja mediul înconjurător. Prin Grupul Consultativ pentru Asistenţa Celor Mai Săraci (CGAP), Banca lucrează cu donatori şi cu instituţii financiare multilaterale pentru a îmbunătăţi capacitatea instituţiilor de microfinanţare de a furniza servicii financiare celor mai săraci oameni. Un parteneriat împotriva orbirii prin oncocercoză a prevenit cu succes peste 600.000 de cazuri de orbire, a redat agriculturii 25 milioane de hectare pentru culturi şi tratează anual peste 22 milioane de persoane care suferă de această boală. 7. Banca Mondială este un lider în lupta împotriva corupţiei din întreaga lume Corupţia este un obstacol în calea dezvoltării: îi afectează pe oamenii săraci prin aceea că deviază resursele publice de la aceia care au cea mai mare nevoie de ele. Din 1966, Banca a lansat peste 600 de programe anticorupţie şi iniţiative guvernamentale în aproape 100 de ţări cliente. Iniţiativele se desfăşoară pe o arie largă, de la dezvăluirea averii persoanelor aflate în funcţii oficiale, până la pregătirea judecătorilor şi instruirea ziariştilor în metode de jurnalism de investigaţie. Aproape un sfert din noile proiecte includ acum componente de cheltuieli din banii publici şi de reformă financiară. Şi mai important decât atât, angajamentul Băncii de a elimina corupţia a contribuit la formarea unei reacţii cu adevărat globale la această problemă. Banca Mondială face eforturi de a integra complet măsuri de guvernare şi de anticorupţie în activitatea sa de planificare şi operaţională. Banca se angajează, de asemenea, să garanteze că proiectele pe care le finanţează sunt lipsite de corupţie. În ultimii patru ani, Banca a instaurat reguli severe asupra achiziţionării şi anticorupţiei şi a înfiinţat o linie telefonică permanentă, unde se primesc plângeri anonime asupra corupţiei. Începând cu iulie 2002, Banca a declarat 77 de firme şi persoane ca fiind ineligibile pentru a primi contracte finanţate de Bancă.
8. Societatea civilă joacă un rol din ce în ce mai important în activitatea Băncii Peste două treimi din proiectele de dezvoltare aprobate de Bancă pe parcursul ultimului an fiscal au implicat participarea activă a organizaţiilor non-guvernamentale (ONG-uri) la implementarea lor şi majoritatea strategiilor sale pe ţară au beneficiat de consultări cu societatea civilă. Banca are acum personal care lucrează în 70 de birouri naţionale din lumea întreagă, care stabilesc legături şi colaborează cu ONG-uri în diverse sectoare, de la învăţământ şi SIDA până la mediul înconjurător. În Asia de Sud, Banca se consultă cu societatea civilă asupra strategiilor referitoare la sexe, în Europa de Est asupra problemelor postconflictuale şi de guvernământ, iar în America Latină asupra împuternicirii membrilor societăţii şi a impactului social al reformei. Un exemplu bun al participării societăţii civile la proiectele Băncii este acela din Timorul de Est, unde un Proiect de Împuternicire a Comunităţii şi Guvernare Locală susţine consiliile comunale alese în mod democratic, care sunt compuse din tineri, femei, grupuri reprezentând Biserica şi pe ţărani în acţiunea lor de a repara drumuri, de a furniza apă potabilă şi de a relansa activităţile economice prin proiecte comunitare. 9. Banca Mondială ajută ţările ieşite dintr-un conflict În prezent, Banca lucrează în 40 de ţări care au fost afectate de conflicte, sprijinind eforturile internaţionale de a asista populaţiile sfâşiate de război, de a relua dezvoltarea paşnică şi de a preveni întoarcerea la violenţă. Activitatea Băncii abordează o varietate de nevoi, inclusiv relansarea economiei, investiţiile în regiuni afectate de război, repararea infrastructurii afectate de război şi canalizarea de programe înspre grupuri vulnerabile, cum ar fi văduvele şi copiii. De asemenea, Banca susţine dezarmarea, demobilizarea şi reintegrarea foştilor combatanţi, ca şi iniţiativele pentru detectarea minelor şi pentru a atrage atenţia asupra acestei probleme. Printre proiectele novatoare şi de largă deschidere susţinute de Bancă se numără reconstruirea infrastructurii şi împuternicirea comunităţii din Afganistan, reabilitarea copiilor străzii din Republica Democrată Congo, activităţi de dezvoltare locală în Serbia de Sud, instruirea noilor funcţionari guvernamentali în Timorul de Est şi consensul naţional precum şi programele de participare a cetăţenilor în Haiti.
10. Banca Mondială ascultă vocile oamenilor săraci Discuţiile purtate cu 60.000 de oameni săraci din 60 de ţări, ca şi munca noastră de zi cu zi ne-au învăţat că sărăcia nu înseamnă doar un venit insuficient sau chiar un nivel scăzut al dezvoltării umane. Ea implică, de asemenea, lipsa vocii, lipsa reprezentării. Implică vulnerabilitate faţă de abuz şi corupţie. Implică lipsa unei libertăţi fundamentale de acţiune, de alegere şi de oportunitate. Credem că oamenii care trăiesc în sărăcie nu trebuie trataţi ca un pasiv, ci ca un activ creator, care va contribui mai mult decât oricine la eradicarea sărăciei. O abordare prin împuternicire a reducerii sărăciei îi plasează pe oamenii săraci în centrul dezvoltării şi creează condiţiile prin care li se dă posibilitatea săracilor, bărbaţi şi femei, să dobândească un control din ce în ce mai mare asupra vieţii lor prin acces la informaţie, integrare şi participare, asumarea răspunderii şi prin capacităţi locale de organizare. Azi, Banca sprijină proiecte susţinute de comunitate, fiind angajată cu peste 2,2 miliarde dolari SUA. În Indonezia 15.000 de sate şi grupuri comunitare îşi dezvoltă propriile propuneri pentru a primi finanţare locală, iar în Benin, femeile lucrează împreună pentru protecţia pădurilor, transformându-le dintr-o sursă de combustibil, într-o sursă de venit. |