Persoane de contact: În Bucureşti: Cristiana Zirimis Czirimis@worldbank.org În Washington: Kristyn Schrader Kschrader@worldbank.org BUCUREŞTI, 30 octombrie, 2008 - Potrivit celui mai recent Raport economic periodic UE 10 al Băncii Mondiale, cele 10 noi state membre ale Uniunii Europene (UE10) sunt afectate de criza financiară globală în plină desfăşurare iar creşterea economică va fi mai lentă anul acesta şi anul viitor datorită cererii externe reduse şi a condiţiilor austere de creditare. Raportul care se publică de trei ori pe an pentru a reflecta evoluţiile economice din noile state membre ale UE, urmează ştirii de săptămâna aceasta referitoare la înţelegerea la care au ajuns Ungaria şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) asupra pachetului de politici destinate Ungariei, în vederea abordării vulnerabilităţilor economice şi financiare de la apariţia crizei economice globale, Banca Mondială fiind pregătită să pună la dispoziţie un miliard de euro în cadrul unui program susţinut de FMI şi Uniunea Europeană. Potrivit Raportului economic periodic UE10, criza financiară internaţională s-a intensificat de la începutul lunii octombrie şi a dus la o restrângere acută a pieţelor interbancare, a consolidărilor şi preluărilor bancare din economiile dezvoltate şi la o scădere dramatică a preţurilor acţiunilor la nivel global. Aceste evoluţii au fost însoţite de o creştere dramatică a volatilităţii acţiunilor, mărfurilor şi valutelor. Haosul financiar s-a răspândit cu rapiditate, afectând grupul statelor UE10 şi spread-urile CDS au crescut. De asemenea, unele state din regiune înregistrează o criză de lichidităţi care se reflectă în creşteri accentuate ale ratelor interbancare. Cererea externă scăzută şi condiţiile austere de creditare vor duce probabil la o reducere a exporturilor şi a creşterii investiţiilor. Dacă în Bulgaria, Republica Cehă, Polonia şi Slovenia încetinirea pare a fi una moderată, este posibil ca alte ţări să se confrunte cu o încetinire mai însemnată dar, de asemenea, de la rate de creştere economică mai ridicate. Potrivit Raportului, Ţările Baltice şi Ungaria s-ar putea confrunta cu o reducere prelungită a activităţii economice. Inflaţia a atins punctul culminant în majoritatea statelor UE10 dar continuă să rămână ridicată. Scăderea preţurilor la energie importată de la mijlocul anului şi recolta bogată fac ca probabil inflaţia să continue să scadă însă rămân incertitudini în continuare. “Creşterea economică redusă va exercita presiuni asupra standardelor de trai, cu precădere în ţările cele mai sărace ale grupului UE10", afirmă Ivailo Izvorski, autorul principal al Raportului. “Importanţa finanţării corespunzătoare şi ameliorării orientării spre sistemele de protecţie socială în aceste circumstanţe capătă o însemnătate din ce în ce mai mare.” Deficitele de cont curent din Estonia şi Letonia s-au micşorat considerabil anul acesta, însă Ţările Baltice, Bulgaria şi România au încă deficite externe mari. Pentru a reacţiona la criza internaţională trebuie întărită disciplina fiscală prin administrare bugetară prudenţială şi prin ameliorarea eficienţei şi calităţii serviciilor publice pentru cetăţenii români în general. Fie că e vorba de domeniul educaţiei, cel al sănătăţii şi pensiilor, al asistenţei sociale sau al transporturilor, agenda de modernizare a administraţiei publice şi a managementului financiar rămâne una de lungă durată. Abordarea modernizării administraţiei publice şi a managementului financiar ar trebui să fie una sistematică şi ancorată într-o strategie cuprinzătoare, orientată spre rezultate, etapizată pe sectoare pe parcursul mai multor ani. În domeniul educaţiei, de exemplu, măsurile de modernizare ar trebui să vizeze creşterea calităţii şi relevanţei aptitudinilor împărtăşite copiilor, dar şi cea a accesului la educaţie, cu precădere la nivelul învăţământului secundar şi universitar, precum şi în rândul adulţilor şi al categoriilor defavorizate. Aşa cum este elaborată mai detaliat în strategia pentru “Educaţia şi Cercetarea pentru Economia Bazată pe Cunoaştere”, care este în prezent supusă dezbaterii publice, aceasta ar trebui să implice creşterea răspunderii prin legarea stimulentelor de performanţă la toate nivelurile sistemului de educaţie prin descentralizare, o mai bună gestionare a resurselor umane, precum şi sisteme de monitorizare şi evaluare îmbunătăţite atât pentru elevi/studenţi cât şi pentru cadrele didactice. De asemenea, aceasta ar necesita un răspuns eficient din punctul de vedere al costurilor la nevoia de reabilitare a instituţiilor de învăţământ, de revizuire a programei şcolare şi de perfecţionare a cadrelor didactice, de introducere a programului de creditare pentru studenţi şi de susţinere a programelor care vizează grupurile defavorizate. Benoît Blarel, director de ţară pentru România, a declarat că “Banca Mondială este pregătită pentru a susţine România în elaborarea şi implementarea unei strategii ample, pe termen lung, pentru modernizarea administraţiei publice şi a managementului financiar, menită să garanteze faptul că sectorul public dispune de capacitatea şi aptitudinile necesare pentru a răspunde priorităţilor de dezvoltare ale României, obiectivelor de convergenţă ale UE şi aspiraţiilor tuturor cetăţenilor.”
Noul Raport economic periodic UE10 este publicat de trei ori pe an. Acesta monitorizează evoluţiile macroeconomice şi de reformă din noile state membre UE şi oferă un rezumat actualizat al evoluţiilor economice şi analize aprofundate ale problemelor actuale majore de politică economică.
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi pagina:
www.worldbank.org/eca # # # |
RSS