Relaţii: Merrell Tuck-Primdahl Tel. serv.: (202) 473-9516 Tel. mobil global: (202) 415-1775 mtuckprimdahl@worldbank.org Washington DC, 12 octombrie 2005 – Circa 40 milioane de oameni din Europa Centrală şi de Sud-Est şi din ţările fostei Uniuni Sovietice au fost salvaţi de sărăcie în perioada anilor 1998-2003 drept rezultat al creşterii economice rapide şi inegalităţilor diminuate, menţionează un raport al Băncii Mondiale emis astăzi. Potrivit raportului, numărul persoanelor sărace din regiune constituia 61 milioane sau 12% din populaţie în 2003. Cifra este comparabilă cu 20% de persoane sărace în 1998. Cercetările asupra consumului gospodăriilor casnice sunt utilizate cu scopul obţinerii unui indicator comparabil al standardelor de viaţă pentru cele 27 de ţări incluse în raport. Un prag al sărăciei absolute de 2 dolari SUA pe zi este folosit pentru cele mai multe ţări, luând în consideraţie costul încălzirii şi al hainelor călduroase necesare pentru sezonul rece. Un număr suplimentar de 153 milioane de oameni din regiune care îşi duc existenţa cu 4 dolari SUA pe zi sau mai puţin sunt consideraţi a fi mai mult vulnerabili din punct de vedere economic decât săraci. “Raportul reflectă modul în care ţările deja afectate de tranziţie au reuşit să salveze milioane de oameni de la sărăcie în urma crizei financiare din 1998 din Rusia. Această turnură subliniază importanţa creşterii economice în crearea condiţiilor pentru o viaţă mai bună. Pentru a susţine această realizare sunt necesare mai multe locuri de muncă cu scopul de a-i ajuta pe cei rămaşi în urmă, în special pe cei din spaţiul rural şi unele oraşe secundare din regiune,” a menţionat Shigeo Katsu, vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centrală (EAC) în cadrul Băncii Mondiale. Raportul recomandă continuarea reformelor în sectorul antreprenorial, stimularea creşterii economice în spaţiul rural şi promovarea oportunităţilor în regiunile cu o dezvoltare mai lentă. Alte priorităţi inerente reformelor care au fost identificate includ îmbunătăţirea serviciilor de bază prestate şi asigurarea unei protecţii sociale ameliorate şi mai bine direcţionate, în special pentru săracii care activează în câmpul muncii şi copii. Potrivit raportului, amplificarea creşterii economice în perioada anilor 1998-2003 a fost generată preponderent de ţările Comunităţii Statelor Independente (CSI). Rolul Rusiei este esenţial, date fiind veniturile obţinute din comercializarea petrolului şi importanţa în contextul comerţului regional şi fluxurilor migraţionale. În acelaşi timp, integrarea în Uniunea Europeană (UE) a ajutat la dezvoltarea pieţelor şi aprofundarea reformelor pentru ţările în curs de accesiune. Sfârşitul războiului în Balcanii de Vest a creat un mediu economic mai favorabil pentru investiţii şi creştere economică. Din 1998 până în 2003 sărăcia s-a redus în majoritatea ţărilor din regiune. Cele mai înalte niveluri ale sărăciei absolute se înregistrează în ţările sărace ale Asiei Centrale, precum Tadjikistan cu o rată a sărăciei de 70% şi Caucazul de Sud, unde Georgia, de exemplu, a înregistrat o rată a sărăciei de 50% în 2003. Totuşi, majoritatea celor săraci şi vulnerabili din ţările în curs de tranziţie ale regiunii sunt în ţările mari cu venituri medii, precum Kazahstan, Polonia, Rusia şi Ucraina. Grupurile supuse celor mai mari riscuri sunt tinerii, rezidenţii spaţiului rural şi ai oraşelor secundare. Şomerii, persoanele cu studii limitate şi cele care aparţin grupurilor minoritare defavorizate, precum romii, sunt supuşi de asemenea unor riscuri considerabile. Majoritatea săracilor sunt angajaţi în câmpul muncii. Reacţia sărăciei la creşterea economică. Raportul constată că unele ţări cu o creştere economică rapidă (de exemplu, Rusia şi Kazahstan) au fost martorii unor schimbări în distribuţia veniturilor în favoarea celor săraci. Drept consecinţă, sărăcia s-a diminuat mai rapid decât au fost aşteptările. Pentru comparaţie, în Georgia şi Polonia distribuţia nu s-a schimbat în favoarea celor săraci şi sărăcia a crescut de fapt. Sărăcia s-a redus cel mai rapid în capitale. Creşterea economică fără crearea locurilor de muncă. Foarte puţine ţări, chiar şi cele care au înregistrat cele mai mari progrese în reducerea sărăciei, au reuşit să creeze suficiente locuri de muncă. Această nereuşită de generare a locurilor de muncă comportă semnificaţia unei ocupări în declin, cu excepţia unor ţări în care se atestă o creştere economică rapidă, precum Kazahstan, Rusia şi Ucraina. În statele-membre noi ale UE şi în ţările Europei de Sud-Est proporţia ocupării, care constituie în prezent 56%, se află cu mult sub aşa-numita ţintă de la Lisabona de 70%, stabilită de Uniunea Europeană. Inegalităţile. Raportul constată că inegalităţile, măsurate prin consumul de bunuri şi servicii al gospodăriilor casnice, s-au micşorat în linii generale în CSI. Tendinţa a fost mai puţin clară în Europa Centrală şi de Est, ţările Baltice şi Europa de Sud-Est. Către anul 2003 inegalităţile în consum din regiune erau comparabile cu cele din regiuni relativ egalitare, precum Asia de Est sau chiar unele dintre ţările înstărite ale lumii. Cu toate acestea, inegalităţile regionale mari există atât între ţări, cât şi în cadrul ţărilor. Accesibilitatea serviciilor de calitate. Tendinţele în accesul la educaţie, asistenţă medicală, apă potabilă, salubrizare şi încălzire sunt mai puţin încurajatoare potrivit raportului. Inegalităţile persistă în accesul la şcolarizare bună, asistenţă medicală, apă potabilă şi electricitate. În unele cazuri, acestea au crescut, în special în CSI. De exemplu, în Tadjikistan volumul aprovizionării cu apă potabilă s-a redus pentru toate păturile populaţiei, în afară de a cincea pătură, care cuprinde 20% din populaţia cea mai înstărită. Rolul politicilor publice şi perspectivele. Raportul atenţionează asupra faptului că, în cazul în care tendinţa unei creşteri economice fără crearea locurilor de muncă persistă, mai puţine persoane vor fi salvate de la sărăcie. În cazul în care inegalităţile sporite în calitatea serviciilor de bază nu sunt inversate, ele vor slăbi efectele benefice ale creşterii economice. Pentru accelerarea creşterii economice şi asigurarea funcţionării acesteia în favoarea celor săraci autorii recomandă: · Continuarea reformelor în sectorul antreprenorial pentru încurajarea eliberării resurselor de la firmele vechi, mai puţin productive către cele noi, mai productive; · Implementarea politicilor de promovare a agriculturii şi creşterii economice în spaţiul rural prin integrarea zonelor rurale în cadrul întregii economii, vizând pieţele de muncă şi capital, accesul la credite, comerţ şi servicii; · Implementarea acţiunilor de creare a unor oportunităţi sporite în regiunile cu o dezvoltare mai lentă; · Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de bază şi menţinerea accesibilităţii acestora pentru cei săraci şi · Îmbunătăţirea continuă a reţelei de asistenţă socială. “Luând în consideraţie nivelul creşterii economice din prezent, preconizăm că până în 2007 circa 40 milioane de oameni vor continua să fie săraci şi circa 110 milioane de oameni vor fi vulnerabili din punct de vedere economic. Date fiind cele menţionate şi pericolul prezentat pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare umană, este esenţial ca guvernele să lucreze în direcţia accelerării creşterii economice şi asigurării acesteia pentru toţi,” a conchis Asad Alam, conducător al echipei responsabile pentru raport şi manager de sector în Departamentul genuri, sărăcie şi macroeconomie al Regiuniii EAC din cadrul Băncii Mondiale. -- ### --
Jurnaliştii pot dispune de acces la materiale până la expirarea embargoului prin intermediul Centrului Informaţional Media Online al Băncii Mondiale la adresa: http://media.worldbank.org/secure
Jurnaliştii acreditaţi care nu dispun de parolă o pot solicita îndeplinind formularul de înregistrare la adresa: http://media.worldbank.org/
Raportul şi materialele aferente vor fi puse la dispoziţia publicului imediat după expirarea embargoului la adresa: http://www.worldbank.org/eca/ecapovertyreport
|
RSS